Pe 13 noiembrie 2011, cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Iosif Pop s-a savârşit prima Sfântă Liturghie în parohia noastră.

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ

PAROHIA ORTODOXĂ A SFÂNTULUI  IOAN BOTEZĂTORUL ȘI A SFÂNTULUI MUCENIC ALBAN, LUTON, UK

Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne!

Deşi timpul lui Dumnezeu nu se măsoară cu anii, slujirea lui Dumnezeu împleteşte timpul Lui cel în afară de timp cu timpul nostru, măsurat în ore, zile, săptămâni, luni şi ani, dându-i acestuia din urmă o perspectivă veşnică şi mântuitoare.

Astfel, răstimpul de 15 ani de la hirotonia întru arhiereu şi întronizarea ca arhiepiscop a Mitropolitului nostru Iosif, deşi scurt ca interval de timp, ne pare, celor care l-am trăit ca protagonişti, „veşnic” de lung... Pare că ceea ce se întâmplă în ultimii 15 ani se întâmplă dintotdeauna. Şi aceasta pentru că, în mod vădit, intensitatea şi densitatea evenimentelor petrecute în Arhiepiscopia şi, respectiv, din 2001, în Mitropolia noastră sunt la cote atât de înalte, încât dau timpului o conotație „afară de timp”. Acum putem constata în mod palpabil că hirotonia unui episcop nu se reduce la un eveniment cu caracter personal, privat, ci priveşte şi implică, în mod efectiv şi concret, întreaga „pleroma” a Mitropoliei şi a Bisericii. La aceasta se adaugă şi faptul că în timpul de azi se cuprind şi toate trăirile şi împlinirile (şi neîmplinirile) timpului trecut, care îşi găsesc, la rându-le, mereu înnoita împlinire în ceea ce nouă ne este dat, în mod privilegiat, să trăim astăzi.

În noi trăiesc şi se împlinesc (sau nu) înaintașii. Şi atunci când aceştia au făcut sacrificii şi au suferit, moştenirea lăsată de ei este cu atât mai preţioasă şi mai responsabilizantă. Moştenirea tuturor înaintaşilor noştri, ierarhi, preoţi şi mireni, care au pribegit pe meleaguri străine, la care s-au adăugat, uneori de generaţii, fiii popoarelor care ne găzduiesc în cele zece ţări din cuprinsul Mitropoliei, îşi află astăzi rostul şi plinirea în mulţimea de roade pe care le-a făcut să răsară, cu lucrarea şi cu binecuvântarea lui Dumnezeu, în ogorul Mitropoliei noastre. Astfel, momentul aniversar pe care îl trăim este un prilej de a cugeta cu toţii la marea binecuvântare pe care o avem de a fi împreună-lucrători cu Dumnezeu în lucrarea Sa mântuitoare şi sfinţitoare a neamului omenesc de pe meleagurile Europei Occidentale şi Meridionale, de a fi incluşi în planul mântuirii poporului lui Dumnezeu. Înfricoşat şi minunat lucru este deodată şi care presupune o mare responsabilitate ce constă în a sesiza şi a intra în „gândul lui Dumnezeu” cu privire la calea cea mântuitoare de urmat în condiţiile în care ne este dat să trăim!

De aceea, astăzi, ca întotdeauna în Biserică, ne rugăm Dumnezeului Părinţilor noştri, binecuvântându-L şi mulţumindu-I pentru toate binefacerile revărsate asupra Întâistătătorului nostru şi asupra întregii obşti a clerului şi credincioşilor din cuprinsul Mitropoliei noastre în aceşti 15 ani, rugându-L pe Arhiereul Cel Veşnic să împlinească şi să compenseze tot ceea ce nu am ştiut sau nu am înţeles să împlinim, după sfânta şi mântuitoarea Sa voie!

În numele fraţilor împreună-episcopi din Sinodul Mitropolitan, precum şi al tuturor clericilor, monahilor şi al poporului binecredincios din Mitropolie, urăm cu toţii Mitropolitului nostru, la ceas aniversar,

Întru mulți și mântuitori ani, Înaltpreasfințite Stăpâne!

† Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei